Prunul
Denumire ştiinţifică: Prunus domestica.
Denumire populară: perj.
Prezentare. Prunul este un
arbore foarte cunoscut şi foarte preţuit, pruna fiind, asemenea mărului, un
adevărat fruct minune. Prunul îşi are originile în Caucaz şi în Persia. Face
parte din familia rozaceelor, înălţimea sa fiind de maximum 10 metri. Frunzele
sunt elipsoidale, cu marginile fin crestate. Florile, albe sau alb-verzui, apar
în aprilie, fiind căutate de albine. Mierea de prun este un adevărat medicament,
având şi un gust cu totul deosebit. Fructele au culori diverse. Prunul este un
arbore foarte răspândit în România, mai ales în zonele de deal şi submontane,
unde există mari livezi. Creşte şi în flora spontană, prin pădurile de deal şi
câmpie. Valoare medicinală au fructele (pulpa de prună), miezul sâmburelui,
frunzele, coaja, petalele florilor. Din frunze şi coajă se prepară decoct, iar
din celelalte se poate obţine infuzie, macerat, decoct, suc.
Substanţe active importante: hidraţi de carbon, pectine, microelemente (potasiul în cantitate însemnată),
mucilagii, vitamine, acizi organici, celuloză, caroten. Uscate, prunele conţin,
în cantitate mare, zaharuri şi hidraţi de carbon.
Întrebuinţări. Prunele au
capacitatea de a reechilibra activitatea digestivă, facilitând procesele
digestive şi acţiunea enzimelor. Se recomandă să fie consumate proaspete, dar şi
uscate, anemicilor, convalescenţilor, celor care au imunitatea slăbită, astenicilor.
Prunele sunt tonice pentru sistemul nervos, reconfortante pentru întregul organism,
având, totodată, şi proprietăţi diuretice, laxative, decongestive. Preparatele medicinale,
dar şi mâncărurile pe bază de prune contribuie şi la buna funcţionare a
ficatului, a splinei, a rinichiului, având efecte depurative atât pentru ficat,
cât şi pentru rinichi. Pentru afecţiuni cum ar fi hipertensiunea, reumatismul,
ateroscleroza, obezitatea, specialiştii recomandă cure de prune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu