duminică, 29 decembrie 2013

Trei milenii de umor (40)

     Pierre Chirac era un om de spirit şi a dovedit acest lucru chiar în ultimele clipe ale vieţii sale. Culcat pe spate, încon­jurat de amici şi de membrii familiei, medicul Chirac s-a tra­tat pe sine însuşi ca pe o persoană străină. Apucîndu-şi stînga cu mîna dreaptă, el a început să-şi ia pulsul. După cîteva momente, a spus cu voce tare:
       —    Am fost chemat prea tîrziu. Bolnavul se află în comă. Aici nu mai am ce face! Adio!



Mici intamplari cu animale (181)

La o goană de urşi, după cum îi era datoria, conducătorul a atras atenţia vînătorilor că nu au voie să tragă în urs mic, sub doi ani, şi nici în ursoaice cu pui. Era necesară această avertizare, mai cu seamă fiindcă printre noi se găseau şi doi vînători, vechi de altfel, dar pentru prima dată la urşi. „Nu vă pierdeţi capul. Vedeţi în ce trageţi!"


O poezie a lui Zaharia Stancu

                            De unde vine seara,
                            cu întunericul ei străveziu,
                            vestind groasa smoală a nopţii?
                            Poate că vine,
                            ca şi vântul,
                  de dincolo de marginile pământului.


luni, 23 decembrie 2013

Din povestirile ciudate ale lui Victor Kernbach(6)

Triunghiul echilateral a orbit
Vîntul ridica valurile de praf roşcat dintre mărăcini şi hîrtoape, sub arşiţa grozavă a unui anotimp inexistent în calendarul memoriei omeneşti. Cupola ca o elipsă perfectă a cerului senin era goală, lipsită de soare. Totuşi cerul era albastru, bătînd spre margini în auriu, iar lumina sclipea straniu în zenit şi pe coamele valurilor de pulbere. Un om între două vîrste, osos şi zvelt, cu tîmplele uşor încărunţite şi cu ochii obosiţi dar atenţi, se tîra istovit printre gropi şi mărăcini, fără să-şi pună întrebarea unde şi de ce se duce. Meseria îl obişnuise demult cu drumurile şi cu răbdarea; el ştia că la capătul oricărui drum găseşti cel puţin obiectul căutat sau urmele lui şi că de multe ori pînă atunci poţi da de surprize mai aţîţătoare decît chiar ţinta. Era ziarist. Apucase să facă


Faceti-va bine (315)

Trandafirul
Denumire ştiinţifică: Rosa centifolia.
Denumiri populare: trandafir de grădină, roză. Numele curent al acestui trandafir este trandafirul de dulceaţă.
Prezentare. Trandafirul este o plantă perenă şi se prezintă sub formă de arbust. Face parte din familia rozaceelor, fiind una dintre cele mai răspândite şi mai cunoscute plante.  În  prezent,  în  lume  se  cultivă  peste  20.000  de  soiuri  de  trandafir.  Partea medicinală a trandafirului sunt petalele, din care se prepară infuzie şi sirop. 


Joi

Vreau sa vii joi!

duminică, 22 decembrie 2013

Basmele lui Hauff

Mai tineti minte cartea asta? O am in biblioteca - editia din 1981, superb ilustrata de Livia Rusz. Trebuie sa mai fi fost o editie, anterioara, pentru ca tin si astazi minte cum mi-a adus mama cadou acest uimitor volum si cum a devenit el rapid cartea mea de capatai. Ori in 1981 aveam 21 de ani si nu mai citeam povesti, asadar sunt sigur ca a existat o editie anterioara. Ia uite:



sâmbătă, 21 decembrie 2013

Imparatia oglinzilor strambe (6)

În care pajul cu aluniţă pe obrazul drept îi dă împăratului o lecţie de aritmetică
 Doi paji frumoşi, cu bucle aurii, în veşminte frumoase de catifea, intrară într-o sală a palatului unde nu era ţipenie de om. Călcînd cu pantofii lor strălucitori pe podeaua de cristal a sălii, cei doi paji se apropiară de o masă uriaşă, încărcată cu tot soiul de tacîmuri şi farfurii, şi se opriră unul în dreapta, celălalt în stînga jilţului în care trebuia să se aşeze împăratul.
  Oare împăratul o să ia singur gustarea de dimineaţă? La masa asta încap cinci sute de oameni! zise pajul cu aluniţă pe obrazul drept.
   Ssst... vine cineva! şopti pajul cu aluniţă pe obrazul stîng. Îmi tremură genunchii de frică.
       


Pe patul de moarte

M-am întrebat recent ce sfat i-aş da Mariei dacă aş fi pe patul de moarte şi mi-aş da ultima suflare. Asta e o întrebare dificilă, pentru că te gândeşti că poate copilul tău chiar va urma acel sfat. Şi eu nu mă pot opri să-mi pun întrebarea: pot fi sigur că sfatul meu ar fi bun? Răspunsul e următorul: n-am de unde şti, dar mai degrabă înclin să cred că ar fi un sfat greşit. 


Marin Preda in Dacia 1100

Agresivitatea la volan
Am crezut multă vreme că tot ceea ce se spune des­pre psihologia omului de la volan nu sunt decît sim­ple speculaţii menite să-i sperie pe conducătorii auto şi să-i facă prudenţi ca să se micşoreze numărul ac­cidentelor.
Omul de la volan, se spune, îşi însuşeşte psihologic o parte din puterea motorului său şi devine agresiv. Ce idee pur literară! Cum să-şi însuşească o astfel de putere? De ce? Îi lipseşte cumva o doagă? Ce să facă el cu puterea aceea decît tot să meargă pe drum şi să ajungă cu bine la destinaţie?


Trei milenii de umor (39)

Soţia unui prieten i-a solicitat părerea lut Victor Babeş asu­pra diferenţei dintre reumatism şi gută. Eminentul bacteriolog i-a răspuns:
    Stimată doamnă, deşi am păşit în afara specialităţii mele, îndrăznesc să fac o comparaţie plastică pentru ca să mă pu­teţi înţelege: dacă cineva v-ar prinde gingaşul dumneavoastră picioruş într-o menghină de oţel şi ar strînge pînă vă doare, aceasta ar fi reumatismul. Dacă braţul menghinei este strîns cu încă cîteva învîrtituri în plus, atunci obţineţi senzaţia de gută!


Soluții pentru păstrarea aureolei(3)

Semizeul poate să-ţi fie şef, coleg de birou, partener de viaţă, tată, mamă, oricum, o persoană cu care împarţi zilnic măcar câteva ore. Orele alea îşi lasă negreşit o amprentă asupra vieţii tale, te influenţează cumva, îţi schimbă, chiar dacă tu nu poţi percepe asta, cursul vieţii. Uneori greşeşti faţă de semizeu, alteori greşeşte el faţă de ţine. Nu poate fi altfel.


Din poeziile lui Mateiu Caragiale(2)

Grădinile  Amăgirii
Grădinile-Amăgirii te-aşteaptă-acolo unde
Apusa tinereţe s-a ofilit de dor,
Şi apa ce-aţipeşte, în luciu-i rânjitor,
Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde.


Faceti-va bine (314)

Traista ciobanului
Denumire ştiinţifică: Capsella bursa pastoris.
Denumiri populare: buruiană de friguri, coada pisicii.
Prezentare. Traista ciobanului este o plantă erbacee din familia cruciferelor. Este anuală  sau  bienală,  cu  tulpină  dezvoltată  şi  rădăcini  puternice.  Frunzele  au  forme diferite, cele de la nivelul solului fiind dispuse în rozetă. Înălţimea plantei trece de 60 cm, uneori ajungând chiar şi la un metru. Florile sunt adunate într-o inflorescenţă. Traista ciobanului are o foarte lungă perioadă de înflorire – din martie şi până în noiembrie. 




Mici intamplari cu animale (180)

Terenul de vînătoare O este foarte liniştit. Plantaţiile tinere de molid sunt ferite de invazia oilor, exploatări nu se fac, bra­conieri nu-s, lupii sunt prigoniţi, aşa că vînatul iese seara de cu bună vreme, iar soarele de dimineaţă îl găseşte încă prin tăieturile largi. Iubitorii de natură vor înţelege că în verile pe care le petreceam în acei munţi, abia era o înserare sau un crăpat de zori care să nu mă fi găsit în vreunul dintre observa­toarele înalte cu care era înzestrat terenul.


Inalta sinucidere

Am postat acum câtăva vreme, în serial, „Înalta aventură” - cartea lui Edmund Hillary despre cucerirea Everestului. O carte frumoasă, care pe unul că mine, născut şi crescut la poalele Bucegilor, îl ţine cu sufletul la gură. Sigur că am citit această carte în adolescenţă şi, în urma lecturii, mi-am dorit să ajung şi eu pe Everest. N-a fost să fie, o astfel de încercare nu este chiar pentru oricine. Trebuie să ai o dârzenie ieşită din comun, un coeficient nu chiar neglijabil de nebunie şi, mai ales, să consideri că merită. Ori eu n-am avut nici dârzenie, nici nebunie. Aşa că am urcat doar munţii din preajma casei.


miercuri, 18 decembrie 2013

Din povestirile ciudate ale lui Victor Kernbach(5)

Evantaiul destinelor
Ea m-a întrebat într-o zi de vară:
– Dragul meu, cîte palete trebuie să aibă un evantai?
N-am ştiut să-i răspund. Am zis numai:
– Cred că cel puţin un sfert din temperatura zilei.
– Sper că nu după termometrul Fahrenheit! rîse ea.
I-am răspuns că nu.
Ea plecă să-şi ducă la reparat evantaiul, căci era foarte cald şi avea mereu nevoie de el.


Mail din Australia

Astazi am primit o lovitura extrem de grea, care m-a descumpanit si aproape ca m-a aruncat, cum spun crestinii, in bratele deznadejdii. Loviturile astea vin intotdeauna atunci cand esti sigur ca ai rezolvat o problema, ca ai ajuns la un liman, ca, in sfarsit, ai ajuns la momentul pe care ti l-ai dorit atata si atata vreme. Nu stiu de ce a lasat Dumnezeu regula asta - probabil ca nu stie nimeni. Dar iata despre ce este vorba.



duminică, 15 decembrie 2013

Arghezi povestind copiilor (5)

Cîinele      
      Deasupra mormîntului, învelit cu frunză de toamnă, a trecut o noapte, a trecut o zi. M-am dus azi să-l pri­vesc cu adîncă tulburare. Iluzia că a fost cu neputinţă; uimirea că totuşi el a murit, că a murit pentru totdeauna, că nu o să-l mai întîlnesc ascultîndu-ne pasul, ridicîndu-se în două picioare, vorbind şi anunţînd sosirea flaş­netei — sentimentul că toate acestea nu se mai întîmplă doare.


sâmbătă, 14 decembrie 2013

Faceti-va bine (313)

Toporaşii
Denumire ştiinţifică: Viola odorata.
Denumiri populare: tămâioară, zambilă de grădină, viorea.
Prezentare. Sub denumirea de toporaşi identificăm o mică şi sensibilă plantă de primăvară ce aparţine familiei violaceelor. Această plantă are un rizom scurt şi destui de subţire, din care se dezvoltă rădăcini, stoloni şi frunze reniforme cu peţiolul lung. Florile au o codiţă lungă, culoare violetă, rareori albă, roză sau albastră, şi miros foarte plăcut. Apar în lunile martie şi aprilie. Toporaşii cresc prin rariştile şi poienile pădurilor de foioase, tufărişuri, fâneţe, pajişti. Pentru nevoi medicinale se recoltează rizomii, împreună cu rădăcinile. Valoare medicinală au, însă, şi frunzele şi florile. Se prepară infuzie, cataplasme, sirop, suc, pulbere, poţiuni, decoct. 


A doua elegie duineză a lui Rilke

Orişicare înger e înspăimîntător. Şi totuşi, vai mie.
cîntecul spre voi îl înalţ, cunoscîndu-vă firea,
spre voi, ucigătoarelor aproape păsări ale sufletului.
Unde s-a pustiit vremea lui Tobie, cînd
unul din cei mai strălucitori se oprea dinaintea umilului prag,
puţin travestit pentru călătorie şi ne mai spăimîntînd;
(un tînăr, doar, în faţa altui tînăr, de-acesta cercetat cu ochi iscoditor).
Dacă acum şi dindărătul noianului de stele, Arhanghelul, primejduitorul,
cu un singur pas avîntat s-ar coborî, apropiindu-se de noi:
inima,  zvîcnind din baierile pieptului, ne-ar ucide. Voi, cine sunteţi?




Trei milenii de umor (38)

În anul 1726 abatele Rene Aubert de Vertot a predat la tipar lu­crarea „Histoire des Chevaliers de Rhodes", care fiind tra­dusă şi apărînd în limba germană, a fost prefaţată de Fr. Schiller. Această operă a stat apoi la baza poemului „Der Kampf mit dem Drachen". Abatele, cînd a început scrierea lucrării, avea puţine date istorice despre subiectul tratat, dar acest lucru nu l-a deranjat şi, fară să aştepte informaţiile cerute, şi-a terminat cartea în care vorbea de cucerirea cetăţii Rodos de către turci. După apariţia cărţii a primit şi datele cuvenite. Abatele Vertot a spus:
  Îmi pare rău, dar eu mi-am terminat asediul cetăţii! Fapt care l-a făcut pe D’Alembert să spună la 19 ianuarie 1761 în plină şedinţă a Academiei Franceze:
    Un oarecare istoric a descris cucerirea unei cetăţi oarecare!



vineri, 13 decembrie 2013

Mici intamplari cu animale (179)

Mîţa noastră a făcut cinci pui; ei au fost înecaţi. Spre ui­mirea noastră, a doua zi, în coşul unde fătase mîţa am găsit un pui de iepure, ca de două-trei zile. Cum a observat mîţa că ne apropiem de culcuş, a venit mieunînd şi s-a suit lîngă odrasla ei, care îndată a început să sugă cu toată pofta. Oare de unde să-şi fi dobîndit mîţa puiul de iepure? Nu e alt răs­puns decît că a ieşit la vînătoare, ca de obicei, în trifoiştea care se întindea după casă, şi a găsit puiul de iepure. Altădată l-ar fi omorît şi l-ar fi mîncat; acum, că şi-a pierdut puii, l-a adus acasă teafăr şi l-a adoptat.


Din poeziile lui Mateiu Caragiale(1)

Mărturisire
Sufletu-mi e-o mare moartă oglindind un cer de jale,
Arse stânci o-nchid în groaza sterpelor pustietăţi,
Pe ea boarea nu adie, veşnic dorm undele-i pale,
Ea în negru-i fund ascunde înecate vechi cetăţi.


Faceti-va bine (312)

Teiul
Denumire ştiinţifică: Tilia tomentosa.
Denumiri populare: teiul argintiu, teiul alb, teiul văratic.
Prezentare. Teiul alb este un arbore înalt – poate atinge şi înălţimea de 30 de metri. Aparţine familiei tiliaceelor. Lemnul său are culoare alb-ro şietică, fiind uşor şi omogen. Coroana teiului este bogată şi plină de ramuri. Frunzele au conturul inimii şi sunt peţiolate. Florile, alb-gălbui, sunt melifere şi plăcut mirositoare, mierea de tei fiind un aliment excepţional. 


joi, 12 decembrie 2013

Imparatia oglinzilor strambe (5)

În care Olga şi Aglo devin paji la curtea împăratului
  Ce mai fazani! exclamă uimită mătuşa Agard. Jur pe toate oglinzile strîmbe ale împărăţiei că eu, bucătăreasă bătrînă, n-am văzut în viaţa mea vînat cu funde în cosiţe!
     Murdare şi ruşinate, cele două fetiţe se ridicară în picioare în faţa femeii, a cărei tichie albă se înălţa ca un munte troienit deasupra chipului ei rumen şi plin de bunătate.
   Vai, făzăneilor! Da’ cum aţi nimerit în coş? Pesemne nu degeaba ziceau oamenii ceia că a fost o vînătoare pe cinste!


Antonescu - aliatul lui Basescu

Iata ca am ajuns si momentul in care cel mai inversunat dusman al lui Basescu, ma refer la Crin Antonescu, este nevoit sa-i dea dreptate presedintelui. Evenimentul a fost prilejuit de noul atac la institutiile statului desfasurat de racketii parlamentari din PSD. Dupa cum se stie, respectivii au redus semnificativ atributiile ANI si DNA in ce priveste anchetarea si punerea sub invinuire a alesilor neamului. Asta a generat o serie de reactii ingrijorate la nivelul ambasadelor si un val de nemultumire in randul populatiei. Presedintele a condamnat ferm actiunile racketilor si a anuntat ca va face tot ce poate constitutional pentru a impiedica samavolnicia.


Din povestirile ciudate ale lui Victor Kernbach(4)

Dimensiunea a cincea
Profesorul se feri din calea unui bărbat însoţit de un cîine. Strada nu era aglomerată, nici nu trecuse de amiază ca să fi fost întuneric, trotuarul curat şi neted nu îndreptăţea nici el ocolul făcut de profesor. Dar bărbatul nu observă nimic, numai cîinele mirosi din mers urma paşilor profesorului. Cînd însă ceva mai tîrziu profesorul se feri din calea unor fetiţe care veneau de la şcoală, o femeie voinică mergînd în spatele lor se uită la el din întîmplare şi se opri o secundă cu gura căscată. Profesorul, un om să zicem de cincizeci de ani, cărunt, zvelt şi osos, deşi părea om liniştit şi normal, privea strada şi trecătorii, după cum crezu femeia, cu ochi de nebun. Totuşi nu se petrecu nimic de seamă, decît că la o cotitură, în faţa unui copac, profesorul stătu în loc să măsoare copacul cu o imensă îngrijorare izbucnind din ochii largi, apoi surîse şi plecă mai departe.


Inalta aventura(12)

Sfîrşitul aventurii
Era ora 11,30. Eram cuprinşi de un simţămînt nebănuit de uşurare — lunga noastră încercare se terminase, iar vîrful fusese atins mai înainte ca rezervele de oxigen să scadă la un nivel primejdios — uşurare că în sfîrşit muntele fusese bun cu noi, şi că în locul unei cornişe înfricoşătoare, inaccesibile, ne oferea un con rotund şi odihnitor. Şi sentimentul de uşurare se îmbina cu un vag simţămînt de uimire că eu am putut fi cel norocos care să înfăptuiască dorinţa atîtor alpinişti curajoşi şi hotărîţi. La început mi-am revenit cu greu la realitate - ajunsesem cu adevărat pe vîrf? 


miercuri, 11 decembrie 2013

Incredibila obraznicie a lui Crin Antonescu

"Cred că este normal ca Ambasada Olandei să se informeze. Cred că este normal ca noi, reprezentanţii Camerei Deputaţilor - acolo s-a discutat acest lucru - să informeze la rândul lor ambasadele îngrijorate şi să vadă că nu e niciun motiv de îngrijorare"


O natie de escroci

Pe orice televiziune de stiri ai comuta, subiectul principal al dezbaterilor este modificarea codului penal votata ieri, aproape pe sest, de catre parlamentarii USL. Si nu-i de mirare, pentru ca actiunea USL este, oricum ai privi-o, ceea ce se defineste, metaforic, prin expresia "a-ti da arama pe fata". Daca se mai indoia cineva ca USL doreste sa conduca Romania prin metode primitive de tip mafiot, acum are o dovada mai mult decat limpede ca lucrurile stau intocmai asa. Iar daca si acum mai exista oameni care in mod sincer cred ca USL este un partid de oameni cumsecade, care vor binele tarii, atunci, iertat sa fiu ca spun asta, aia nu pot fi decat niste dobitoci - in sensul ca puterea lor de intelegere lor este la nivelul celei a unui dobitoc (oaie, vaca etc).


Dupa brazi

Duminica pe la pranz, sub presiunea Mariei, am plecat dupa brad. Mai bine zis, dupa brazi, pentru ca anul asta e necesar un bradut separat in camera Mariei. Asa ca ne-am dus pe malul lui Maschsee, unde sunt instalete vreo doua tabere de unde poti sa-ti iei pomul de Craciun dorit. Ne-am oprit la prima, am parcat si am intrat in imparatia brazilor


Trei milenii de umor (37)

Utrillo i-a înmînat unui şofer de taximetru un bacşiş, pe care l-a însoţit de următoarele cuvinte:
    Poftim, beţi în sănătatea mea o sticlă de vin!
    Domnule, i-a răspuns şoferul, dumneavoastră arătaţi atît de bolnav, încît nu ajunge numai o sticlă!

    La portret nu depinde totul de ce vezi, ci şi de ce auzi. Dacă pictez o femeie nu-i neapărat necesar ca ea să şadă în faţa mea. E suficient să cînte la pian în camera vecină.


Inalta aventura(11)

Vîrful
La ora 6,30, am ieşit încet, de-a buşilea din cort şi ne-am ridicat în picioare pe mica noastră platformă. Culmea muntelui era scăldată în soare. Părea caldă şi îmbietoare la drum, dar pe platforma noastră era întuneric şi ger. Ne-am pus aparatele de oxigen în spate şi cu mişcări foarte încete am conectat tuburile cu măştile de pe faţă. Purtam în spate o povară de 13 kg şi jumătate care aproape mă strivea ucigîndu-mi orice entuziasm. Imediat ce am dat însă drumul oxigenului şi am început să respir adînc, greutatea îmi păru mai uşoară şi mă cuprinse iar vechea dorinţă de a mă război cu muntele. Ne-am prins colţarii, ne-am legat cu coarda de nailon, am luat pioleţii şi iată-ne gata de plecare.
Tenzing pe varf


Mici intamplari cu animale (179)

Sunt cunoscute multe cazuri de dădăcire a puilor de unele mame vitrege din neamuri străine. Căţele şi pisici alăptează iepuraşi, pui de jder şi alţi orfani, capra de casă e bucuroasă de iedul căprioarei. De multe ori m-am gîndit curn e cu pu­tinţă ca o copoaică să alăpteze un pui de iepure. În loc să-l înşface şi să-l ucidă, cum face cu iepurii din pădure, pe „al ei" îl îngrijeşte şi îl apără. Oricum, ea îşi dă seama că iepurele, cu forma şi cu mirosul lui, nu poate să fie puiul ei. Cum se răsfrînge instinctul de mamă asupra unui pui din neam străin şi cum poate el să copleşească celălalt instinct, al uciderii pen­tru hrană, care e la temelia firii unei mame-copoaice?


Faceti-va bine (311)

Tătăneasa
Denumire ştiinţifică: Symphytum officinalis.
Denumiri populare: tătăneaţă, barba tatei, iarbă întăritoare.
Prezentare.  Tătăneasa  este  o  plantă  erbacee  dezvoltată,  aparţinând  familiei boraginaceelor. Tulpina este rămuroasă şi acoperită cu peri. De fapt, întreaga plantă este apărată de o reţea puternică de peri. Frunzele sunt mari şi alungite, suprafaţa lor  fiind  aspră.  Florile  au  culoarea  roşie  spre  violaceu.   


marți, 10 decembrie 2013

Halal justitie

De multe ori spun oamenii ca s-au saturat de justitie, de paragrafe, de chichite, de interpretari si, mai cu seama, de avocati. Motivele lor sunt intemeiate, pentru ca justitia pare a fi indreptata mai cu seama catre scoaterea basma curata a infractorilor decat catre restaurarea dreptatii. Exista nenumarate cazuri in care infractori periculosi sunt eliberati pe motive procedurale: ba ca nu au fost citati corect, ba ca nu stiu ce articolas pe baza caruia au fost umflati nu e constitutional, ba ca faptele s-au prescris si cate si mai cate. Este o adevarata frenezie a eliberarilor pe baza interpretarii (si de multe ori a rastalmacirii) legilor, care le da drumul printre noi unor indivizi care au furat, au jefuit, au batut, au omorat. 


sâmbătă, 7 decembrie 2013

Inalta aventura (10)

Tabăra a noua
M-am trezit cu sentimentul că se întîmplase ceva rău. Mi-a trebuit doar o clipă ca să-mi dau seama că se făcuse o linişte de mormînt; vîntul încetase brusc pentru o clipă. Apoi l-am auzit din nou apropiindu-se ca un tren expres care iese dintr-un tunel. Cortul începu să se clatine şi să se zgîlţîie din nou ca şi pînă atunci. Dar faptul că vîntul se oprise, chiar şi pentru o clipă numai, ne-a dat prima rază de speranţă de cînd eram pe Şaua-de-Sud. 


Vizita de sex contrar

Astazi este o zi istorica pentru mine. La Maria a sosit in vizita unul dintre colegii ei! Singur-singurel. Nu ma intereseaza cine e, cum il cheama, cine-i sunt parintii, cum invata, ce inaltime are, daca e timid, nu-mi pasa daca vorbeste corect in vreo limba, ori daca ii place sa poarte fular. Vorba cantecului: nu-mi pasa de nimic, cu o exceptie - faptul ca a venit in vizita la Maria. Sau, mai bine zis, ca Maria l-a invitat. 
Poate o sa explic candva de ce-mi pasa atat de mult de un lucru aparent banal. Sau poate n-o sa explic, pentru ca ma gandesc ca oricine dintre cei care citeste aici si are sau a avut copii adolescenti a simtit la fel cand copilul lui a invitat acasa pe cineva de sex contrar (daca-mi este permis sa ma exprim in acest mod). In orice caz, pentru mine e o zi istorica.




Efectul Tom si Jerry

In sfarsit am inteles de ce continua sa existe oameni care nu ar pregeta sa-l jupoaie de viu pe Basescu si ar faca asta cu atata grija, incat operatiunea sa dureze saptamani intregi. Sincer, m-am gandit ca dupa ce o sa preia uselistii puterea si romanii o sa vada ca nu sunt decat o banda de talhari, mai rea inca decat banda lui Nastase, mi-am inchipuit, cum ziceam, ca lumea o sa dea cu ei de pamant. Cu toate aste, iata, USL sta extrem de bine in sondaje, cumva contra naturii. Si cum pentru toate lucrurile trebuie sa existe o explicatie si cum intotdeauna, fara exceptie, asupra oricarui fapt exista cel putin doua interpretari distincte, romanii au de ales si aici intre mai multe puncte de vedere. 


Urcând pe Schiori


Era întuneric, ningea şi doar două becuri erau aprinse pe stâlpi, suficient cât să văd pe unde merg. Urcam pe Strada Schiorilor din Sinaia şi, la un metru în urmă, venea fostul meu coleg de generală Costaș, care peste ani avea să primească supranumele “Putere”. Eram bine îmbrăcat, nu îmi era frig, doar fulgii mă cam deranjau, mari şi apoşi ca niciodată. De sus, din Furnica, veneau oameni veseli, care se duceau în oraş. Cu mulţi mă salutam, pentru că aşa-i în oraşul mic, îi ştii pe cei mai mulţi şi ei te ştiu pe ţine. 


vineri, 6 decembrie 2013

Trei milenii de umor (36)

Luchian era nervos în timpul lucrului. Într-o zi l-a văzut pe un elev de-al său cu o ţigară în mînă şi l-a întrebat:
    Ce vrei să faci cu această stranie pensulă?
Tînărul nu şi-a pierdut cumpătul şi a răspuns:
    Să pictez nori, maestre!


Faceti-va bine (310)

Teiul
Denumire ştiinţifică: Tilia tomentosa.
Denumiri populare: teiul argintiu, teiul alb, teiul văratic.
Prezentare. Teiul alb este un arbore înalt – poate atinge şi înălţimea de 30 de metri. Aparţine familiei tiliaceelor. Lemnul său are culoare alb-roşietică, fiind  uşor  şi omogen. Coroana teiului este bogată şi plină  de ramuri. Frunzele au conturul  inimii şi sunt peţiolate. Florile, alb-gălbui, sunt melifere şi plăcut mirositoare, mierea de tei fiind un aliment excepţional. Teiul creşte în păduri, în grădini, în parcuri, ca arbore de ornament pe aliniamentul străzilor şi şoselelor, pretutindeni în zonele de câmpie şi de deal. 


Mici intamplari cu animale (178)

Familii de randunele
Perechea de rîndunele de sub streaşina casei unde locuiam a scos primul rînd de pui. S-au trudit greu pînă i-au crescut şi, într-o bună zi, i-am văzut pe toţi şase puii înşiraţi pe sîrma con­ductei electrice. In curînd au învăţat măiestria zborului şi abia mai primeau hrană de la bătrîni. Aceştia nici nu le mai puteau purta de grijă: îndată au început al doilea cuib, cu ouşoare, cu clocit, cu alţi pui golaşi şi urîţi care cereau necontenit de mîn­care. Bătrînii cărau toată ziua gîzele pe care le prindeau în zbor, dar... cum e asta? Uneori vin la cuib cu hrană pentru pui trei, chiar patru rîndunele şi hrănesc. Părinţii sunt numai doi, iar hrănitorii mai mulţi! Apoi am desluşit că unele dintre rîn­dunelele acestea au haina mată, iar furca cozii cu mult mai scurtă: erau pui din cuibul dintîi. Adică luau parte la truda părinţilor în creşterea rîndului al doilea, al fraţilor din cuibul al doilea. Pînă au luat aripi şi fraţii mai mici veneau cu hrană cei vîrstnici, apoi s-au învăluit toţi în stolul care începuse să se formeze în pragul călătoriei celei lungi.


După mine!