duminică, 24 aprilie 2016

Vești bune pentru cei care doresc să se sinucidă

Răsfoind deunăzi cartea lui Georges Minois intitulată „Istoria sinuciderii”, am dat, la pagina 36 de o mențiune privind minunile săvârșite de Sfântul Martin - unul dintre sfinții cei mari ai Bisericii Catolice, considerat sfânt și de Biserica Ortodoxă, care-l prăznuiește pe 11 noiembrie. În cartea lui Minois scrie că sfântul a înviat mai multe persoane de-a lungul vieții, ceea ce nu-i deloc puțin lucru. 
Sf. Martin, dăruindu-și mantia unui sărac suferind de frig
Pentru că mențiunea respectivă mi-a stârnit curiozitatea, m-am apucat să caut în oceanul Internetului și am aflat că există o carte intitulată „Viața Sf. Martin”, scrisă de prietenul și discipolul sfântului - un anume Sulpitius Severus. Continuând căutările, am ajuns la un site pe care se pot citi traducerile a numeroase cărți creștine, printre care și cea care povestește viața Sf. Martin. Am răsfoit ce-am răsfoit, până ce-am dat peste foarte interesantul capitolaș din imagine:
Carevasăzică, numitul Lupicinus, un om foarte bine văzut de comunitate, avea un sclav care și-a pus capăt zilelor prin spânzurare. Sf. Martin însă, care trecea pe-acolo, a intrat în încăperea unde zăcea cadavrul, i-a dat pe toți afară, apoi s-a întins peste mort și a început să se roage. După puțin timp, sclavul a înviat. 
Această întâmplare s-a petrecut în a doua jumătate a secolului IV. Începând cu secolul VI, Biserica condamnă orice sinucidere, indiferent de motivul ei. Ei bine, eu mă întreb: ce-ar fi făcut Sf. Martin dacă ar fi trăit cu două secole mai târziu? L-ar mai fi înviat pe sclavul sinucigaș? Cel mai probabil, nu. Când a făcut minunea, Sf. Martin a acționat având în minte cele spuse de Cristos și consemnate de apostoli. După două secole, ar fi acționat conform celor hotărâte de conciliile de la Braga și de la Auxerre. Ce se deduce de aici? Că un sfânt care se bazează doar pe ce-a spus Cristos, poate învia morții, chiar pe aceia care s-au sinucis. Azi ni se spune că sinuciderea e cel mai mare dintre păcate, care nu se iartă în veci etc. De-aici și până la ideea că Biserica are rolul de a deforma după cum îi convine mesajul lui Dumnezeu, nu mai e mult. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După mine!