Educatie sanitara in comunism (12)

Cetatea de nepătruns

Remus este aşezat în ultima bancă a dasei a IV-a şi tot ultimul este în coloană la ora de educaţie fizică. Dimpotrivă, la cîte un joc sportiv sau în alte situaţii, tovarăşa învăţătoare îl aşează pe el primul în şirul de copii. Motivul este simplu: Remus este cel mai înalt, cel mai bine dezvoltat dintre toţi colegii săi.

Educatie sanitara in comunism (11)

Gustarea buclucaşă

Trimestrul al treilea era pe terminate şi odată cu el se încheia şi anul şcolar. În vara aceea veniseră căl­durile parcă mai devreme ca oricând.

Costel era ascultat la toate materiile şi notele la teze erau mulţumitoare. Totuşi, elev conştiincios, cum era, zi de zi îşi pregătea cu sîrguinţă lecţiile care li se mai dădeau.

Educatie sanitara in comunism (10)

Unde mi-e căciula

Ceasornicul deşteptător sună îndelung. Răducu se răsuci, îşi trase mai bine plapuma peste cap şi continuă să doarmă.

Părinţii intrau în schimbul doi, plecaseră deja.

Ileana, surioara dintr-a şasea învaţă după amiază. S-a făcut ora şapte. Văzînd că nu se trezeşte, trase pla­puma de pe el şi-l obligă să se scoale. Răducu, somno­ros cum era, pierdu minute bune pînă se trezi, apoi făcîndu-se că se spală, zăbovi alte cîteva minute în baie.

Educatie sanitara in comunism (9)

Sacrificiul

—  Unde mergi Bogdan ? îl întrebă George.

—  Ia, mă duc prin pădure; poate s-au copt fragii.

—  Să n-o păţeşti din nou..

— Nu mi-e teamă, sînt cu Rex, îi răspunse Bogdan mândru de prietenul său — un „pui de lup“ de toată frumuseţea.

Povestea lor este cunoscută în tot satul. De aceea îl prevenise George şi tot de aceea îi răspunsese sigur de el, Bogdan.

Educatie sanitara in comunism (8)

Mărul de aur

Petrişor se tupilă pe lîngă gardul livezii şi prin ruptura din sîrmă împletită care scăpase ochiului ager al paznicului, se strecură nevăzut în plantaţia de iona­tani a C.A.P.-ului, care tocmai dădeau în pîrgă. Fuseseră bine îngrijiţi — ciontaţi şi stropiţi la timp —, iar acum arcuiau sub povara plăcută a merelor, ca de aur. Nu se copseseră încă, dar asta nu conta. Auzise el pe Nicuşor dintr-a treia, că gustase din merele bunicului, şi tare bune mai erau.

 

Educatie sanitara in comunism (7)

Bunul cel mai de preţ

Cînd tovarăşa învăţătoare a întrebat clasa: „Ce este sănătatea? Ce se înţelege prin sănătate? Cînd se poate spune despre om că este sănătos?” mai toţi copiii au rămas nedumeriţi. Cum adică „ce este sănăta­tea?” Răspunsul este cum nu se poate mai uşor: „un om este sănătos, cînd nu este bolnav”, aşa a răspuns Rodica; şi noi, toţi din clasa a III-a B, am aprobat-o.

Educatie sanitara in comunism (6)

Surpriza

De cîte ori îşi aminteşte, Sandu încearcă un fel de tristeţe aparte; un sentiment de regret, de părere de rău, o suferinţă anume, şi în gîndul său îşi reproşează sincer, cu toate că ştie precis că n-a făcut-o cu rea in­tenţie şi nici din neştiinţă.

Dar tocmai pentru aceasta, îl mustră pe el conştiinţa şi gîndurile nu-i dau pace; este cu atît mai condamna­bil, cu cît a făcut-o din neglijenţă, dintr-un fel de ne­socotinţă, din desconsiderare a muncii mamei sale, care trudeşte din zori şi pînă-n seară pentru ca lui să nu-i lipsească nimic.

Educatie sanitara in comunism (5)

În colonie  

Cînd au venit delegaţii Crucii Roşii în clasă şi au întrebat cine vrea să se înscrie la cursul F.G.P.A.S, Florin nici n-a vrut s-audă de aşa ceva.

E drept că cele ce le-au spus delegaţii erau cît pe-aci să-l determine pe Florin să se înscrie. Cum func­ţionează organismul omului, ce sînt aceia microbi pro­ducători de boli, cum să te fereşti de îmbolnăviri, cum să-ţi ajuţi colegii dacă se rănesc şi multe alte lucruri pe care i-ar fi plăcut să le ştie, şi le-ar fi putut învăţa toc­mai la cursul F.G.P.A.S.

Educatie sanitara in comunism (4)

Doi prieteni, două greşeli

In fiecare dimineaţă, cînd se trezeşte din somn, îna­inte de a se îmbrăca şi a pleca la şcoală, Nicuşor se spală cu apă şi cu săpun pe faţă, pe urechi, pe gît, se piaptănă şi-şi perie părul.

Dar o deosebită atenţie dă Nicuşor spălatului din­ţilor. Nu există dimineaţă în care să nu-l vezi spălîndu-şi dinţii cu periuţa şi cu pasta de dinţi. El întinde pasta pe periuţă, apoi freacă dinţii de-a lungul lor, de cîteva ori.

Educatie sanitara in comunism (3)

Gheara

Cu numai cîteva sute de ani în urmă, oricît ni s-ar părea de ciudat, obiceiul spălatului era necunoscut omului. Chiar şi în lumea celor sus-puşi, a înstăriţilor şi a păturilor conducătoare, apa era socotită bună numai pentru băut sau pentru gătitul mîncării.

Niciunuia dintre nobilii împodobiţi cu cele mai scumpe mătăsuri şi cele mai fine dantele, nu i-ar fi trecut prin minte că apa poate fi folosită şi pentru spălatul corpului.

Educatie sanitara in comunism (2)

Era duminică

Acele ceasornicului de pe noptiera lui Dan arătau ora 7 dimineaţa. În acel moment un ţîrîit prelung vesti ora sculării. De sub plapumă apăru un smoc de păr blond şi doi ochi adormiţi ce priveau cu ciudă spre ceasornic. „In fiecare dimineaţă trebuie să mă scoale din somn afurisitul ăsta“, părea că spune privirea lui Dan. Şi parcă, pentru a-i face în necaz, se întoarse pe partea cealaltă şi-şi trase plapuma peste cap.

    

Educatie sanitara in comunism (1)

Secretul lui Mihăiţă  

Ţîrr!... clopoţelul sună sfîrşitul lecţiei. Pe cît fuse­seră de liniştiţi şi de atenţi în timpul orei, pe atît de gălăgioşi şi de zburdalnici deveniră copiii odată cu ieşirea din clasă a profesorului.

Se terminase ultima oră de clasă din ziua aceea. Glasurile voioase ale şcolarilor răsunară prin coridoa­rele şcolii, apoi se răspîndiră de-a lungul străzilor care îi duceau pe fiecare spre casa lor.

Sfîrşit de octombrie. Soarele reuşise în ziua aceea să fie ceva mai luminos şi mai călduros. Copiii erau nespus de bucuroşi. Puteau să mai folosească ultimele zile călduroase ale anului pe terenurile de sport.