Se afișează postările cu eticheta matusa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta matusa. Afișați toate postările

duminică, 29 ianuarie 2012

Mustata

Nu stiu ce i-a venit Mariei sa ma intrebe cum mi-ar sta fara mustata. Dupa atata amar de vreme, nu mai stiu nici eu cum imi sta. Dar nu vreau sa-mi rad mustata, m-am obisnuit cu ea si am devenit un mosh din aia care nu arunca absolut nimic. Asa ca ieri, Maria fiind pe la nu stiu ce strand prin Ungaria, m-am gandit ca as putea face cumva sa fim amandoi multumiti. In consecinta, am dat jos numai partea din dreapta a mustatii mele.


marți, 17 ianuarie 2012

Mătușa adormită

În anul doi de facultate, aveam probleme cu sportul. Adică nu-mi convenea să mă duc pe la sală sau pe teren când aveau ăia orele, după amiază, adică exact când era viața mai frumoasă pe terasele bucureștene. Așa că eram în căutarea unor combinații care să mă ajute să scap de sport. Ca un făcut, exact în perioada aia, tata și-a adus aminte că avea o verișoara pe care nu o mai văzuse de peste 20 de ani și care era medic la spitalul Brâncovenesc - ăla care ulterior a fost dărâmat de Ceaușescu. Așa că am aflat cum o cheamă și m-am dus s-o caut. Am dat de ea - o femeie în vârstă, cu părul aproape alb, care semăna puțin cu Babaca - bunica din partea lui tata. I-am spus eu despre ce e vorba și mi-a aranjat un act din care reieșea că am nu știu ce probleme și se recomandă evitarea efortului fizic. Bun, am scăpat de sport, dar nu definitiv: tot mă chemau pe-acolo în câte-o dimineață, dar măcar după-masă mă lăsau în pace.


După mine!