Spovedanie (II)

Cândva am să povestesc istoria vieţii mele - şi înduioşătoare, şi plină de învăţăminte - din aceşti zece ani ai tinereţii mele. Cred că mulţi au trecut prin aceleaşi lucruri. Îmi doream din tot sufletul să fiu bun; dar eram tânăr, aveam pasiuni, iar în căutarea binelui eram cu desăvârşire singur. 

Spovedanie (I)

   Am fost botezat şi educat în credinţa creştină pravoslavnică. M-au învăţat-o încă din copilărie şi de-a lungul întregii mele adolescenţe şi tinereţi. Când însă, la 18 ani, am părăsit anul doi al universităţii, nu mai credeam în nimic din cele ce mă învăţaseră.

O întrebare

Multe lucruri ne-a învăţat pe noi Cristos. Se spune că dacă orice-am face l-am avea pe El în minte, nimic nu ar ieşi altfel decât bine. De ce oare o fi aşa? Simplu, pentru că El ne-a arătat că se poate orice, cu condiţia să avem credinţă cât un bob de muştar.
Stai, zice câte unul - Cristos este însuşi Dumnezeu, nu? Că aşa zice Crezul despre El: „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”. Şi dacă este însuşi Dumnezeu, sigur că la el se poate orice. „Nu te pripi, îi zic teologii unuia ca acesta, bagă de seama: Cristos are o dublă natură - de Dumnezeu şi de om. Şi toate cele omeneşti el le-a trăit prin natura lui de om”.

Din discotecă, direct în focul Gheenei

Tocmai ce-am aflat că Maria, fiica-mea, e o păcătoasă și sunt foarte îngrijorat, pentru că nu știu ce să fac să o salvez. Spun asta pentru că am dat din întâmplare peste un așa-numit "Ghid de spovedanie", scris de arhimandritul Ioachim Pârvulescu și care conține un capitol suculent destinat spovedaniei copiilor. Eu știu ce înseamnă asta, pentru că m-am spovedit în câteva rânduri. Sunt mai multe moduri de a te spovedi, dintre care cel mai interesant și mai lesnicios pentru duhovnic este un fel de alegere a păcatelor de pe listă. Mai precis, el are o listă lungă de păcate și te întreabă, pe rând, dacă le-ai comis, iar tu spui da sau nu. Așa că ajungi să dai răspunsuri la întrebări de tipul următor: